Ganduri de iulie
Unii dintre noi luam tot ca atare orice intamplare si nu tinem cont de semne. Altii suntem parca responsabili sa gasim o explicatie pentru orice si suntem numiti de restul 'cei care gandesc prea mult'.
Dar cum poti ignora tot ce e in jurul tau? Cum poti trece pe langa primejdii cu sufletul in fata si nu iti opreste respiratia pentru o secunda? Toate la un moment dat se vor intoarce cand tu faci numai rau. Si ai sa ma contrazici ca rau inseamna sa dai in cap cuiva sau sa furi si tu nu esti un infractor sau criminal? Asa credeam si eu. Esti....infractor de suflete si sentimente..criminal in dragoste si armonie.
Ca un butoi in care curge de pe streasina picatura cu picatura ploaia torentiala ce s-a terminat acum cateva ore, ca un pahar in care te incapatanezi sa pui bere repede si mai multa desi stii ca spuma o sa iasa dupa aceea...asa se aduna tot raul care il faci.
Am gresit si n-am incetat sa gresesc. Am ras, am zis ca se poate si fara mine, m-am suparat, am avut momente in care am cedat, am facut alegeri gresite, am ignorat ce am vrut si am facut lucrurile fara sa tin cont de semne. N-am ascultat, am continuat si am facut tot ce am vrut cu sufletul indoit si fals regretand. Pana intr-zi cand acel butoi s-a umplut.
Important nu e sa fi unul din oamenii de care am zis la inceput, ceea ce conteaza este ca sa vezi unde ai gresit si daca ti se ofera sansa sa indrepti ceva...nu trece pe langa ea.
Pacat ca realizam ce am gresit cand deja pierdem ceva si nimic nu mai poate fi ca inainte. Este vorba despre momentul ala in care trebuie sa platesti tot ce ai stricat. Sa speli vasele la restaurant daca ai consumat mai mult de cat ti-ai permis.
E o pedeapsa si o sansa in acelasi timp?
Dar cum poti ignora tot ce e in jurul tau? Cum poti trece pe langa primejdii cu sufletul in fata si nu iti opreste respiratia pentru o secunda? Toate la un moment dat se vor intoarce cand tu faci numai rau. Si ai sa ma contrazici ca rau inseamna sa dai in cap cuiva sau sa furi si tu nu esti un infractor sau criminal? Asa credeam si eu. Esti....infractor de suflete si sentimente..criminal in dragoste si armonie.
Ca un butoi in care curge de pe streasina picatura cu picatura ploaia torentiala ce s-a terminat acum cateva ore, ca un pahar in care te incapatanezi sa pui bere repede si mai multa desi stii ca spuma o sa iasa dupa aceea...asa se aduna tot raul care il faci.
Am gresit si n-am incetat sa gresesc. Am ras, am zis ca se poate si fara mine, m-am suparat, am avut momente in care am cedat, am facut alegeri gresite, am ignorat ce am vrut si am facut lucrurile fara sa tin cont de semne. N-am ascultat, am continuat si am facut tot ce am vrut cu sufletul indoit si fals regretand. Pana intr-zi cand acel butoi s-a umplut.
Important nu e sa fi unul din oamenii de care am zis la inceput, ceea ce conteaza este ca sa vezi unde ai gresit si daca ti se ofera sansa sa indrepti ceva...nu trece pe langa ea.
Pacat ca realizam ce am gresit cand deja pierdem ceva si nimic nu mai poate fi ca inainte. Este vorba despre momentul ala in care trebuie sa platesti tot ce ai stricat. Sa speli vasele la restaurant daca ai consumat mai mult de cat ti-ai permis.
E o pedeapsa si o sansa in acelasi timp?
Comentarii
Trimiteți un comentariu