Nu esti ce vreau, dar m-ai convins

Nu este trecut de ora zece iar ea se plictiseste fumand o tigara tolanita pe fotoliu. Isi musca buzele in mod repetat iar rujul deja i s-a sters, rimelul i s-a scurs de la cele cateva lacrimi care au curs cand in timp ce asculta melodia ei preferata iar fondul de ten i-a ramas pe servetelul parfumat. Nici nu scrumeaza in scrumiera, nici nu ii mai pasa daca sta pe intuneric in camera ei. Vrea doar sa uite, vroia doar sa il vada...
Isi lasa capul pe spate, inchide ochii si incepe sa fredoneze incet si apasat melodia ce ii atinge sufletul de fiecare data cand este singura. Versurile sunt tot mai apasatoare, sunetele tot mai atragatoare, intunericul din camera devine un buchet de lumini....................
Tresare din fotoliu se uita in oglinda si nu ii vine sa creada: machiajul este refacut iar pe ea sta o rochie crem pe care nu stia ca o are.
Intoarce capul iar in loc de patul ei este o incapere mare, veche, o sala mare poleita cu aur ca cea din filmele vechi la care se uita cand era mai mica...si il vede pe el. Totul este ca o poveste pentru ea, ca un vis ce si l-a dorit.
-Imi acorzi acest dans? ii zambeste fermecator el.
-Normal, este tot ce mi-am dorit! spune ea convingatoare ca un copil.
Melodia ei preferata incepe sa cante iar ei nu se opresc din dans. Era langa ea, nu mai conta cum si in ce circumstante si asta ii dadea o stare de liniste. El o priveste in ochi asa cum niciodata nu a facut-o pana acum, ea se simte mai frumoasa si indrazneste:
-Si acum, ce urmeaza? Pana ieri nici nu te uitai la mine..spuse ea cu un zambet in coltul gurii.
-M-ai vrut si nu ai crezut ca o sa ma ai, acum sunt aici cum ti-ai dorit. Trebuie doar sa crezi in visele tale. Pana nu te-am cunoscut mai bine nu stiam ca esti ceea ce vreau, nici nu credeam. Dar tu mi-ai dat zambetul care nimeni nu mi l-a dat. 
Ei tot nu ii venea sa creada ce aude de la omul pentru care nici nu exista. Isi face curaj si spune:
-Vreau sa fiu cu tine! 
-Atunci vino cu mine. Spuse el cu o stralucire in ochi si ii arata cu degetul o usa ce dadea intr-o gradina plina de flori si un drum lung in zare.
Ea se uita la fotoliu in care a stat pana sa o invite la dans, cand la florile minunate din gradina. Nu a stat mult pe ganduri si a ales....
-Am spus ca vreau sa fiu cu tine,si de ar fi sa merg pe acel drum care nu stiu inca unde duce, cu tine nu mi-ar fi teama de nimic.

Nu a terminat ultimele cuvinte si au pornit amandoi spre visul ei iar in urma au ramas urme de foc......insa nu era focul dintre cei doi, era focul din camera ei. Un lucru era sigur: si-a sacrificat viata pentru visul ei; si-a sacrificat tigara uitata in mana dreapta in timp ce a adormit pentru a fi cu el in vis.