Poveste

Daca as spune ca povestea aceasta este din carti as minti. Dragostea nu vine fortat cum nici foamea mancand. Mereu am fost o fire pesimista si desi ma descurajam pentru ca iubirea ma ocolea, in ultima bucata din adancul sufletului speranta lucea ca o flacara slab nestinsa. Dupa dezamagiri continue ca la xerox, dupa nopti nedormite si planse s-a intamplat ceva. Si cum lucrurile bune vin subit, incet transformate in cele mai simple lucruri eu nici nu am bagat de seama. Era o dimineata ca toate celelale insa seara urma sa fie altfel; urma o seara lunga in care urma petrecerea de nunta a prietenei mele. Aveam o rochie rosie iar el un costum negru frumos asezat pe corp. Nu stateam la aceeasi masa dar ochii ni se intalneau pana m-a invitat la dans..nu inainte sa ia de la masa o floare mai rosie ca rochia mea si sa faca acel gest frumos, ca o invitatie la dans.
Dupa un an, aceeasi privire, a 1000a si ceva floare si acel dans, din cand in cand.