M-am trezit si m-am dat jos de pe ceas.Afara era toamna, iar soarele batea in valuri de praf. Am pornit incet, in graba pe linia de apa sa ajung jos la cer. Muntii din calea mea imi fac un loc printre tarmuri sa ajung in timp util. Iar nu ai venit la locul de foc, iar ti-ai uitat ceasul cu zece primaveri inapoi si iar o sa ma cauti sa imi zici ca e vina noptii.dar nu mai sper..ma intorc prin vantul de nisip acasa, ma asez pe patul parfumat si imi potrivesc timpul ca peste doua ierni sa bata in acelasi ritm.
Comentarii
Trimiteți un comentariu